Alăptarea la sân = sănătate pentru tine și bebelușul tău

Săptămâna mondială a alimentației la sân este marcată în fiecare an în perioada 1-7 august, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a UNICEF, pentru a promova și susține alăptarea naturală.

OMS recomandă alăptarea exclusivă la sân în primele șase luni de viață și continuarea ei până la doi ani, alături de diversificarea alimentației, datorită beneficiilor pe care alăptarea naturală le aduce atât mamei, cât și copilului: protecție împotriva bolilor, creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copilului, recuperarea mai rapidă după naștere pentru mamă.

Laptele matern este considerat alimentul ideal pentru sugari, pentru că oferă toți nutrineții necesari pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă în primele luni de viață, protejează împotriva infecțiilor, întărește sistemul imunitar și reduce riscul de alergii și viitoare boli cronice atât pentru sugar, cât și pentru mamă.

De altfel, importanța stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în timpul sarcinii și alăptării, pentru sănătatea mamelor și a copiilor acestora, este susținută pe scară largă de cea mai recentă literatură științifică. O dietă variată și echilibrată este esențială pentru a asigura atât starea de bine a mamei, cât și a fătului.

Cu toate acestea, un aport insuficient sau inadecvat de nutrienți în timpul sarcinii și alăptării este un risc foarte mare, iar cele mai frecvente deficiențe se înregistrează pentru acidul docosahexaenoic (DHA), fier, iod, calciu, acid folic și vitamina D.

Mai mult, riscul unui aport insuficient de nutrienți este crescut mai ales în rândul femeilor la vârsta fertilă care urmează o dietă, al celor sub / supraponderale, în cazul fumătoarelelor, adolescentelor, mamelor care au avut sarcini multiple sau apropiate, precum și în rândul acelora cu sarcini neduse la termen. [1]

Laptele matern reprezintă o hrană echilibrată, la temperatura potrivită și care satisface toate nevoile nutriționale și energetice ale copilului în creștere. De asemenea, are calități speciale care ajută la protejarea bebelușului de infecții și boli. Acești agenți de protecție includ anticorpi, enzime și citokine (proteine care servesc ca mesageri chimici între celule) care combat infecțiile și ajută la activarea sistemului imunitar al bebelușului.

Cercetările clinice mai arată că substanțele din laptele matern, cunoscute ca prebiotice, au o acțiune benefică directă asupra microflorei intestinale a sugarilor, pentru că stimulează dezvoltarea bacteriilor intestinale benefice, precum lactobacilii și bifidobacteriile.

Aceste bacterii benefice sunt chiar cele care împiedică apariția microorganismelor dăunătoare, precum E.coli, protejând, astfel, sănătatea copilului.

La naștere, bebelușul nu are floră microintestinală. El o capătă în timpul nașterii din placenta mamei. De aceea, flora intestinală a copiilor născuți prin cezariană este complet diferită de cea a copiilor născuți natural, cel puțin în primele șase luni de viață.

Iar modul în care nou născutul este hrănit în primele luni de viață are cea mai mare influență asupra compoziției și echilibrului microflorei intestinale a acestuia. Copiii alăptați la sân au o microfloră intestinată dominată de bifidobacteria, în timp ce alăptarea cu formulă de lapte dezvoltă o microfloră mixtă [2].

Studiile de specialitate arată că laptele matern:

• Protejează împotriva infecțiilor gastro – intestinale, respiratorii și urinare
• Reduce riscul de obezitate la maturitate
• Susține sănătatea cardio vasculară pe termen lung
• Protejează împotriva alergiilor

Nevoile nutriționale ale mamei sunt considerabil mai mari în timpul alăptării decât în timpul sarcinii. În primele 4 – 6 luni de viață, sugarul își dublează greutate de la naștere, iar laptele produs în primele patru luni de alăptare asigură cantitatea de energie echivalentă cu totalul energiei necesare pe toată perioada sarcinii.

Nevoile nutriționale se pot modifica în funcție de vârsta și obiceiurile alimentare ale mamei [3], iar cel mai adesea, necesarul de nutrienți trebuie asigurat din surse externe. Cele mai importante vitamine și minerale de care mama și fătul au nevoie în perioada alăptării sunt vitaminele B6, B9 (acid folic), B12, Fierul, Iodul și Zincul.

De asemenea, sunt recomandate și extractele de plante care stimulează lactația, precum extractul de fenicul.

Oferta de suplimente alimentare cu aceste vitamine și minerale este vastă, dar alegerea celui mai potrivit trebuie să țină seama de dozaj și beneficiile aduse atât mamei, cât și sugarului. Un astfel de supliment natural este Manhaē Allaitement, care stimulează lactația naturală și oferă aportul de nutrienți necesari mamei și copilului.

Pentru ca lactația să se producă în cele mai bune condiții, Manhaē Allaitement conține:

• Iod – pentru stimularea lactației și susținerea funcției tiroidiene a mamei. Iodul contribuie la susținerea metabolismului energetic, a funcției cognitive și a sistemului nervos, precum și la creșterea normală a copilului și menținerea sănătății pielii. Iar studiile de specialitate arată că administrarea de iod direct copilului este mai puțin eficientă decât furnizarea de iod prin intermediul lactației, cel puțin în primele șase luni de viață.
• Fenicul – cu aport în stimularea naturală a lactației, precum și în ameliorarea colicilor bebelușilor.
• Vitaminele B6, B9 și B12 – pentru menținerea energiei și vitalității mamei, susținându-i, în același timp, mecanismele naturale de apărare. Aceste vitamine asigură dezvoltarea normală fizică și cognitivă a bebelușului, reduc oboseala mamei și susțin metabolismul și sistemul imunitar al amândurora.
• Zinc – pentru a sprijini sistemul imunitar al mamei și copilului și susținerea dezvoltării fizice și neurologice sănătoase a copilului, mai ales în cazul copiilor născuți prematur. Deficitul de Zinc, în această perioadă, poate avea efecte adverse asupra creșterii fizice, dezvoltării capacității motorii și a imunității copilului. Laptele matern este singura sursă de Zinc pentru sugarii hrăniți exclusiv la sân, rămânând cea mai importantă sursă pentru acest nutrient (>50% din necesar) și după introducerea diversificării și chiar până în la doilea an de viață.
• Fier – cu rol esențial în transportul oxigenului către celule și creșterea și diviziunea acestora, contribuie la reducerea oboselii mamei, previne anemia și menține funcționarea sistemului imunitar. Fierul joacă un rol esențial în producția adenozin trifosfatului (ATP), care este sursa primară de energie a corpului, dar și în susținerea performanțelor intelectuale ale copiilor și adolescenților.

În ceea ce privește dozajul, producătorul respectă cu strictețe indicațiile Agenției Europene pentru Siguranța Alimentelor, agenției similare franceze, precum și ale altor instituții, precum Organizația Mondială a Sănătății.

Alăptarea este esențială pentru sănătatea viitoare a copilului, dar și pentru sănătatea mamei, de aceea Organizația Mondială a Sănătății a și instituit această săptămână de conștientizare a beneficiilor și de susținere a alimentației la sân. Manhaē Allaitement contribuie la susținerea lactației naturale și, totodată, ia în considerare atât nevoile mamei, cât și pe cele ale sugarului, oferind beneficii pentru bunăstarea amândurora.

Manhaē Allaitement face parte din gama de suplimente naturala Manhaē, produsă în Franța de Grupul Havea, cel mai mare producător european de suplimente alimentare.

[1]          Marangoni F. et al. « Maternal Diet and Nutrient Requirements in Pregnancy and Breastfeeding. An Italian Consensus Document ». Nutrients [En ligne]. octobre 2016. Vol. 8, n°10, p. 629. Disponible sur : < https://doi.org/10.3390/nu8100629 >

2]            Hale R. « Infant nutrition and the benefits of breastfeeding ». Br. J. Midwifery [En ligne]. juin 2007. Vol. 15, n°6, p. 368‑371. Disponible sur : < https://doi.org/10.12968/bjom.2007.15.6.23684 >

[3]          Ares Segura S., Arena Ansótegui J., Marta Díaz-Gómez N. « The importance of maternal nutrition during breastfeeding: Do breastfeeding mothers need nutritional supplements? ». An. Pediatría Engl. Ed. [En ligne]. juin 2016. Vol. 84, n°6, p. 347.e1-347.e7. Disponible sur : < https://doi.org/10.1016/j.anpede.2015.07.035 >